4 definiții pentru bârc
Explicative DEX
bârc sn [At: VICIU, GL. / Pl: ~uri / E: nct] 1 (Trs) Crestătură făcută pe bățul cu care măsoară ciobanii nivelul laptelui. 2 Lemn mic, scobit, de prins albine.
❍BÎRC (pl. -curi) sn. Trans. Crestătură făcută pe bățul sau cotul cu care se măsoară laptele în găleată (VIC.).
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
bîrc n., pl. urĭ. Olt. O măsură cĭobănească maĭ mică decît ocaŭa. Trans. Crestătură pe răboj.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Etimologice
bîrc (-curi), s. n. – (Trans.) Dungă, crestătură (mai ales pe bățul cu care se măsoară laptele turnat). – Var. (Mold., Bucov., Basar.), vÎrcă, s. f. (linie, dungă). Rus. birka „semn”. Etimonul a fost semnalat de Bogrea, Dacor., IV, 792, dar numai pentru bîrc. Vîrcă, în mod normal considerat cuvînt separat, este pus în legătură de Scriban cu bg. vŭrva „sfoară”.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
bârc, bârcurisubstantiv neutru
- 1. Crestătură făcută pe bățul cu care măsoară ciobanii nivelul laptelui. MDA2 CADE
- 2. Lemn mic, scobit, de prins albine. MDA2
etimologie:
- MDA2
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.