O definiție pentru buzunărit (adj.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

buzunărit2, ~ă a [At: DA / Pl: ~iți, ~e / E: buzunări] 1 Care a fost furat din buzunare Si: jefuit, prădat. 2 Care a fost scotocit prin buzunare fără a i se fura ceva.

Intrare: buzunărit (adj.)
buzunărit1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • buzunărit
  • buzunăritul
  • buzunăritu‑
  • buzunări
  • buzunărita
plural
  • buzunăriți
  • buzunăriții
  • buzunărite
  • buzunăritele
genitiv-dativ singular
  • buzunărit
  • buzunăritului
  • buzunărite
  • buzunăritei
plural
  • buzunăriți
  • buzunăriților
  • buzunărite
  • buzunăritelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)