3 definiții pentru buturău

Explicative DEX

buturău sn [At: JAHRESBER. I. II, 314 / V: ~tulău, ~tuleu / Pl: ~ăie / E: cf butură] 1 Țeavă de lemn Cf buduroi. 2 (Îf butulău) Ghizdeiul fântânii. 3 Fântână aflată pe hotar.

butulău sn vz buturău

butuleu sn vz buturău

Intrare: buturău
substantiv neutru (N42)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • buturău
  • buturăul
plural
  • buturăie
  • buturăiele
genitiv-dativ singular
  • buturău
  • buturăului
plural
  • buturăie
  • buturăielor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N42)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • butuleu
  • butuleul
plural
  • butuleie
  • butuleiele
genitiv-dativ singular
  • butuleu
  • butuleului
plural
  • butuleie
  • butuleielor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N42)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • butulău
  • butulăul
plural
  • butulăie
  • butulăiele
genitiv-dativ singular
  • butulău
  • butulăului
plural
  • butulăie
  • butulăielor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

buturău, buturăiesubstantiv neutru

  • 1. Țeavă de lemn. MDA2
  • 2. (În forma butulău) Ghizdeiul fântânii. MDA2
  • 3. Fântână aflată pe hotar. MDA2
etimologie:
  • cf. butură MDA2

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.