O definiție pentru buhurete


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

BUHURÉTE, buhuréți, s. m. (Var.) Huhurez. (cf. huhurez)

Intrare: buhurete
substantiv masculin (M46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • buhurete
  • buhuretele
plural
  • buhureți
  • buhureții
genitiv-dativ singular
  • buhurete
  • buhuretelui
plural
  • buhureți
  • buhureților
vocativ singular
plural