3 definiții pentru bufnit (adj.)
Explicative DEX
bufnit2, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~iți, ~e / E: bufni] 1 (D. zgomote) Înfundat. 2 Bombănit2. 3 Izbit cu putere.
bufnit s.n. Bufnitură. • pl. -uri. /v. bufni.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
BUFNIT sbst., BUFNITURĂ (pl. -turi) sf.- BUFNET: bufnitul mut și înfundat al pumnilor (BR. -VN.); se aud în salon bufnituri înfundate (CAR.).
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
Intrare: bufnit (adj.)
bufnit2 (adj.) adjectiv
| adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)