opțiuni

2 definiții pentru buduluire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

buduluire sf [At: MDA ms / Pl: ~ri / E: budului] (Reg; nob) 1 Hoinărit1. 2 Alungare. 3 Căutare amănunțită.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

budului (-uesc, -it), vb. – A hoinări, a vagabonda. Mag. bódulni (DAR; Gáldi, Dict., 111). În Trans., de mică circulație; paralel se aude și forma budușlui, din mag. bujdosni.

Intrare: buduluire
buduluire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • buduluire
  • buduluirea
plural
  • buduluiri
  • buduluirile
genitiv-dativ singular
  • buduluiri
  • buduluirii
plural
  • buduluiri
  • buduluirilor
vocativ singular —
plural —