2 definiții pentru bucit
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
buci vt [At: H IV, 280 / V: bocși, bucși, buti / Pzi: bucesc / E: bucea] A pune o bucea la butucul roții.
buci vb. IV. v. buti.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
Intrare: bucit
bucit participiu
participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)