opțiuni

2 definiții pentru buchinit


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BUCHINÍ, buchinesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A citi cu migală, cu efort. Buchinind slovă cu slovă... VLAHUȚĂ, la TDRG. ◊ Intranz. Școlarul palid... buchinind singur pe o carte soioasă. VLAHUȚĂ, la TDRG.

BUCHINÍ, buchinesc, vb. IV. Tranz. și intranz. (Rar) A buchirisi. – Din buche (după fr. bouquiner).

Intrare: buchinit
buchinit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • buchinit
  • buchinitul
  • buchinitu‑
  • buchinită
  • buchinita
plural
  • buchiniți
  • buchiniții
  • buchinite
  • buchinitele
genitiv-dativ singular
  • buchinit
  • buchinitului
  • buchinite
  • buchinitei
plural
  • buchiniți
  • buchiniților
  • buchinite
  • buchinitelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

buchini

  • 1. rar A citi cu migală, cu efort.
    surse: DLRLC DLRM sinonime: buchirisi 2 exemple
    exemple
    • Buchinind slovă cu slovă... VLAHUȚĂ, la TDRG.
      surse: DLRLC
    • intranzitiv Școlarul palid... buchinind singur pe o carte soioasă. VLAHUȚĂ, la TDRG.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • buche (după limba franceză bouquiner).
    surse: DLRM