2 definiții pentru buchinit
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BUCHINI, buchinesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A citi cu migală, cu efort. Buchinind slovă cu slovă... VLAHUȚĂ, la TDRG. ◊ Intranz. Școlarul palid... buchinind singur pe o carte soioasă. VLAHUȚĂ, la TDRG.
BUCHINI, buchinesc, vb. IV. Tranz. și intranz. (Rar) A buchirisi. – Din buche (după fr. bouquiner).
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
Intrare: buchinit
buchinit participiu
| participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
buchini, buchinescverb
- 1. A citi cu migală, cu efort. DLRLC DLRMsinonime: buchirisi
- Buchinind slovă cu slovă... VLAHUȚĂ, la TDRG. DLRLC
- Școlarul palid... buchinind singur pe o carte soioasă. VLAHUȚĂ, la TDRG. DLRLC
-
etimologie:
- buche (după limba franceză bouquiner). DLRM
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.