O definiție pentru brănuit
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BRĂNUIT, -Ă, brănuiți, -te, adj. Care a fost supus operației de brănuire; îmbibat cu seu. – V. brănui.
Intrare: brănuit
brănuit adjectiv
| adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
brănuit, brănuităadjectiv
- 1. Care a fost supus operației de brănuire; îmbibat cu seu. DLRLC
etimologie:
- brănui DLRM
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.