brudi, brudesc, (budi), v.t. (reg.) A afuma (slănina, carnea): „Brudim la vecin; are căsucă mică” (Grai. rom., 2000). ■ (onom.) Brudi, nume de familie în jud. Maram. – Origine incertă, cf. brudiu „tânăr, copilăros, necopt”.

brudi, brudesc, (budi), vb. tranz. – (reg.) A afuma (slănina crudă). ♦ (onom.) Brudi, nume de familie (17 persoane cu acest nume, în Maramureș, în 2007). – Origine incertă, cf. brudiu „tânăr, copilăros, necopt”.

brudi, -esc, vb. tranz. – A afuma (slănina crudă). – Et. nec.