10 definiții pentru brehnace

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

brehnace sf [At: BIBLIA (1688), 369, 2 / V: ~hana ~, -hăn~, ~naie, ~nice / E: cf brehni] (Bot; reg) Uliu.

BREHNACE sf. 🐦 Specie de uliu.

BREHNACE s. f. (Mold.) Specie de uliu. A: Brehnacea de sus iepurile supt stîncă vîrît … pîndea. CANTEMIR, IST. Aripile vulturilor, brehnicilor, rarăilor. CANTEMIR, IST. // B: S-au rînduit spre hrana brehnacelor. BIBLIA (1688). Variante: brehnice (CANTEMIR, IST.) Etimologie necunoscută. substantiv feminin

brehnáce f., pl. ăcĭ (d. brehnesc). Un fel de ulĭ. – În Bz. -ácă, pl. -ace și ăcĭ. În biblia d. 1688 pl. -ace. Deci sing. -acă. Și -íce.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

brehnace s.f. (înv.) un fel de uliu; erete.

Intrare: brehnace
substantiv feminin (F104)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • brehnace
  • brehnacea
plural
  • brehnace
  • brehnacele
genitiv-dativ singular
  • brehnace
  • brehnacei
plural
  • brehnace
  • brehnacelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F123)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • brehnace
  • brehnacea
plural
  • brehnăci
  • brehnăcile
genitiv-dativ singular
  • brehnăci
  • brehnăcii
plural
  • brehnăci
  • brehnăcilor
vocativ singular
plural
brehanace
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
brehănaie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
brehănace
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
brehnice
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.