2 definiții pentru blidișel


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

blidișél sn [At: MARIAN, NA. 153 / V: -dăș-, -duș- / Pl: ~e / E: blid + -(i)șel] 1-2 (Îvp; șhp) Blid (1) mic Si: (îvp) blidărel (1-2), blidăruș (1-2), blidușel (1-2), bliduț (1-2).

BLIDIȘÉL, blidișele, s. n. (Rar) Diminutiv al lui blid. Da de prînz ce mi-ai adus? – Cocoșel în blidișel, Vinișor în păhărel. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 271.

Intrare: blidișel
blidișel substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • blidișel
  • blidișelul
plural
  • blidișele
  • blidișelele
genitiv-dativ singular
  • blidișel
  • blidișelului
plural
  • blidișele
  • blidișelelor
vocativ singular
plural

blidișel

  • 1. rar Diminutiv al lui blid.
    surse: DLRLC un exemplu
    exemple
    • Da de prînz ce mi-ai adus? – Cocoșel în blidișel, Vinișor în păhărel. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 271.
      surse: DLRLC

etimologie: