3 definiții pentru bleștit
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
bleștit sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: blești] (Reg) 1-7 Bleștire (1-7).
bleștít, -ă adj. (d. bleștesc). Slăbit, moleșit: bleștit de vin, de bătrîneță.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
bleștit, -ă, bleștiți, -te, adj. Certat. – Din blești.
- sursa: DRAM 2021 (2021)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: bleștit
bleștit adjectiv
| adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)