2 definiții pentru blaznic
Explicative DEX
blaznic, ~ă a [At: ȘEZ. II, 150 / Pl: ~ici, -ice / E: ucr блазнюк] (Mol; d. oameni) Bun, sfios.
bláznic, -ă adj. (sîrb. blaznik, lingușitor, dezmierdător). Suc. Blajin, modest, timid.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: blaznic
blaznic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.