2 definiții pentru bitirdisi

bitirdisí, bitirdisésc, vb. IV (înv.) a termina, a rezolva; a compensa.

bitirdisésc v. tr. (turc. bitirdi, aor. d. bitirmek, a termina; ngr. bitizo, bg. bitisam și bitirdisam). Pe la 1800. Angajez.

Intrare: bitirdisi
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • bitirdisi
  • bitirdisire
  • bitirdisit
  • bitirdisind
singular plural
  • bitirdisește
  • bitirdisiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • bitirdisesc
(să)
  • bitirdisesc
  • bitirdiseam
  • bitirdisii
  • bitirdisisem
a II-a (tu)
  • bitirdisești
(să)
  • bitirdisești
  • bitirdiseai
  • bitirdisiși
  • bitirdisiseși
a III-a (el, ea)
  • bitirdisește
(să)
  • bitirdisească
  • bitirdisea
  • bitirdisi
  • bitirdisise
plural I (noi)
  • bitirdisim
(să)
  • bitirdisim
  • bitirdiseam
  • bitirdisirăm
  • bitirdisiserăm
  • bitirdisisem
a II-a (voi)
  • bitirdisiți
(să)
  • bitirdisiți
  • bitirdiseați
  • bitirdisirăți
  • bitirdisiserăți
  • bitirdisiseți
a III-a (ei, ele)
  • bitirdisesc
(să)
  • bitirdisească
  • bitirdiseau
  • bitirdisi
  • bitirdisiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)