5 definiții pentru binevoit
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
binevoit2, ~ă a [At: DA ms / Pl: ~iți, ~e / E: binevoi] (Îlb) 1 Dorit. 2 Binecuvântat.
binevoit1 sn [At: MDA ms / Pl: ? / E: binevoi] Binevoire.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
binevoit, -ă adj. (înv.) 1 Care este dorit. 2 Care este binecuvîntat. • pl. -ți, -te. /v. binevoi.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
binevrut2, ~ă a vz binevoit2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
binevrut1 sn vz binevoit1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: binevoit
binevoit adjectiv
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
binevrut
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)