O definiție pentru bibili


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bibilí vb. IV tranz. 1. A executa o operațiune cu meticulozitate, acordând atenție (uneori exagerată) detaliilor. 2. A finisa. – Din bibil

Intrare: bibili
  • silabație: bi-bi-li
verb (V401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • bibili
  • bibilire
  • bibilit
  • bibilitu‑
  • bibilind
  • bibilindu‑
singular plural
  • bibilește
  • bibiliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • bibilesc
(să)
  • bibilesc
  • bibileam
  • bibilii
  • bibilisem
a II-a (tu)
  • bibilești
(să)
  • bibilești
  • bibileai
  • bibiliși
  • bibiliseși
a III-a (el, ea)
  • bibilește
(să)
  • bibilească
  • bibilea
  • bibili
  • bibilise
plural I (noi)
  • bibilim
(să)
  • bibilim
  • bibileam
  • bibilirăm
  • bibiliserăm
  • bibilisem
a II-a (voi)
  • bibiliți
(să)
  • bibiliți
  • bibileați
  • bibilirăți
  • bibiliserăți
  • bibiliseți
a III-a (ei, ele)
  • bibilesc
(să)
  • bibilească
  • bibileau
  • bibili
  • bibiliseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)