4 definiții pentru beștelit
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
beștelit1 sf[1] [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: beșteli] Ocărâre.
- Încadrare morfologică greșită — Ladislau Strifler
beștelit2, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~iți / E: beșteli] 1-2 Care s-a făcut sau este făcut de ocară.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
beștelit, -ă adj. Care este făcut de ocară; care este mustrat. • pl. -ți, -te. /v. beșteli.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
beștelit, -ă, beșteliți, -te, adj. (reg.) Dojenit, certat. – Din beșteli.
- sursa: DRAM 2021 (2021)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: beștelit
beștelit adjectiv
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)