4 definiții pentru beștelit

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

beștelit1 sf[1] [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: beșteli] Ocărâre.

  1. Încadrare morfologică greșită — Ladislau Strifler

beștelit2, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~iți / E: beșteli] 1-2 Care s-a făcut sau este făcut de ocară.

beștelit, -ă adj. Care este făcut de ocară; care este mustrat. • pl. -ți, -te. /v. beșteli.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

beștelit, -ă, beșteliți, -te, adj. (reg.) Dojenit, certat. – Din beșteli.

Intrare: beștelit
beștelit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • beștelit
  • beștelitul
  • beștelitu‑
  • beșteli
  • beștelita
plural
  • beșteliți
  • beșteliții
  • beștelite
  • beștelitele
genitiv-dativ singular
  • beștelit
  • beștelitului
  • beștelite
  • beștelitei
plural
  • beșteliți
  • beșteliților
  • beștelite
  • beștelitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)