4 definiții pentru bandol

Explicative DEX

bandol sn [At: SBIERA, P. 321 / Pl: ~oale / E: ger Bandel] (Reg) 1 Cârpă. 2 Obială.

bándol subst. (reg.) Cîrpă, obială. • /cf. pol. bandela.

BANDOL sbst. Bucov. Cîrpă, Obială: stăi, neagră, să-ți bag ~ul (SB.) [comp. pol. bandela].

bandon2[1] sf vz bandol

  1. Variantă care nu figurează la intrarea principală. — gall
Intrare: bandol
substantiv neutru (N11)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bandol
  • bandolul
plural
  • bandoale
  • bandoalele
genitiv-dativ singular
  • bandol
  • bandolului
plural
  • bandoale
  • bandoalelor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N11)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bandon
  • bandonul
  • bandonu‑
plural
  • bandoane
  • bandoanele
genitiv-dativ singular
  • bandon
  • bandonului
plural
  • bandoane
  • bandoanelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bandol, bandoalesubstantiv neutru

regional
  • 1. Cârpă. MDA2 DEXI CADE
    sinonime: cârpă
  • 2. Obială. MDA2 DEXI CADE
    sinonime: obială
    • format_quote Stăi, neagră, să-ți bag bandolul. (SB.) CADE
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „bandol

Visit YouGlish.com