*BALANȚA (-țez) I. vb. tr. 1 ⚚ A stabili un echilibru, a echilibra; ~ conturile, a face să se potrivească debitul cu creditul ¶ 2 A mișca cînd într’o parte, cînd într’alta, a legăna. II. vb. refl: 1 ⚚ A se echilibra debitul cu creditul: ajunsesem la patruzeci (de) milioane de lei... pasiv, care se balanța cu valoarea proprietăților sale (I.-GH.) ¶ 2 A se legăna [fr. balancer].