2 definiții pentru baccelire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
baccelire sf [At: DA ms / Pl: ~ri / E: bacceli] (Fam; prt) 1-3 Transformare în baccea (1-3) Si: baccelit1 (1-3).
baccelíre s.f. Faptul de a se bacceli. • pl. -i. /v. bacceli.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
Intrare: baccelire
baccelire substantiv feminin
| substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||