O definiție pentru băunare


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

BĂUNÁ vb. v. urla.

Intrare: băunare
băunare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • băunare
  • băunarea
plural
  • băunări
  • băunările
genitiv-dativ singular
  • băunări
  • băunării
plural
  • băunări
  • băunărilor
vocativ singular
plural