2 definiții pentru bălăire
Etimologice
bălăi (ăesc, -it), vb. – A behăi. Formație expresivă, cf. lat. balāre (› sp. balar), sb. blejati, germ. bellen. DAR credea în posibilitatea unei der. directe de la balāre (cf. REW 1021; Pușcariu, Dacor., I, 83).
Sinonime
BĂLĂI vb. v. behăi.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: bălăire
bălăire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||