2 definiții pentru băițuit (adj.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

băițuit2, ~ă a [At: MDENC / P: băi-țu-it / Pl: ~iți, ~e / E: băițui] Care a fost acoperit cu baiț.

BĂIȚUÍT s. n. Acțiunea de a băițui. Băițuitul bibliotecii. Etajeră băițuită.

Intrare: băițuit (adj.)
băițuit1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • băițuit
  • băițuitul
  • băițuitu‑
  • băițui
  • băițuita
plural
  • băițuiți
  • băițuiții
  • băițuite
  • băițuitele
genitiv-dativ singular
  • băițuit
  • băițuitului
  • băițuite
  • băițuitei
plural
  • băițuiți
  • băițuiților
  • băițuite
  • băițuitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

băițuit (adj.)

  • 1. Care a fost acoperit cu baiț.
    surse: MDA2 un exemplu
    exemple
    • Etajeră băițuită.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • băițui
    surse: MDA2