6 definiții pentru ațintat
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ațintat1 sn [At: DA / V: (reg) ațân- / Pl: ~uri / E: aținta] (Reg) 1-4 Ațintire (1-4).
ațintat2, ~ă a [At: MARCOVICI, D. 93 / V: (reg) ațân~ / Pl: ~ați, ~e / E: aținta] (Reg) 1-4 Ațintit2 (1-4).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ațântat2, ~ă a vz ațintat2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ațântat1 sn vz ațintat1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
ațântat, -ă, ațântați, -te, adj. Fixat, țintuit, ochit: „Bine-n armă îndesat, / Și la pieptu-mi ațântat” (Bilțiu, 2013: 51). – Din ațânta.
- sursa: DRAM 2021 (2021)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ațântat, -ă, ațântați, -te, adj. – Fixat, țintuit, ochit: „Bine-n armă îndesat, / Și la pieptu-mi ațântat” (Bilțiu, 2013: 51). – Din ațânta.
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: ațintat
ațintat adjectiv
| adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
ațântat (adj.) adjectiv
| adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
ațântat (s.n.) substantiv neutru
| substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)