autoflagelat¹ sn [At: MDA ms / P: a-u~ / Pl: ~uri / E: autoflagela] (Rar) 1-3 Autoflagelare (1-3).

autoflagelat², ~ă a [At: MDA ms / P: a-u~ / Pl: ~ați, ~e / E: autoflagela] 1 Care își provoacă sieși chinuri fizice din fanatism religios, pentru a ispăși un păcat. 2 (Fig) Care își provoacă suferințe morale. 3 (Fig) Care se critică pe sine în mod excesiv.