O definiție pentru autodirijare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
AUTODIRIJARE s. f. dirijare a unei rachete, a unui avion cu ajutorul unor aparate și dispozitive instalate la bord. (< auto2 + dirijare)
Intrare: autodirijare
| substantiv feminin (F113) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
autodirijaresubstantiv feminin
- 1. Dirijare a unei rachete, a unui avion cu ajutorul unor aparate și dispozitive instalate la bord. MDN '00
etimologie:
- auto + dirijare MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.