O definiție pentru autodesființare
Dicționare relaționale
Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.
AUTODESFIINȚÁ vb. v. autodizolva.
Intrare: autodesființare
autodesființare infinitiv lung
| infinitiv lung (IL113) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||