2 definiții pentru autodenunț
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
autodenunț sn [At: MDA ms / P: a-u~ / Pl: ~uri / E: auto1- + denunț] (Jur) Act prin care cineva se denunță pe sine însuși.
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
+autodenunț (desp. a-u-) s. n., pl. autodenunțuri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
Intrare: autodenunț
autodenunț substantiv neutru
- silabație: a-u-
| substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||