O definiție pentru aulma

AULMA vb. (Mold.) A adulmeca, a mirosi, a da de urma cuiva. Aulmîndu miros minunat, se miră. DOSOFTEI, VS. Și venind svîntul la peșteră spre noi, ne aulmă de departe. DOSOFTEI, VS. ♦︎ Fig. A simți din vreme, a presimți, a intui. Svîntul aulmîndu cu sufletul, știu de tot. DOSOFTEI, VS. Etimologie: pref. a- + ulma. Cf. amirosi, apuți, nădăi.

Intrare: aulma
aulma
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.