2 definiții pentru atăgârțare

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

atăgârțare sf [At: MDA ms / Pl: ări / E: atăgărța] (Reg) Atârnare (1).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ATĂGÂRȚA vb. v. agăța, atârna, prinde, spânzura, suspenda.

Intrare: atăgârțare
atăgârțare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • atăgârțare
  • atăgârțarea
plural
  • atăgârțări
  • atăgârțările
genitiv-dativ singular
  • atăgârțări
  • atăgârțării
plural
  • atăgârțări
  • atăgârțărilor
vocativ singular
plural