O definiție pentru asvârlitură
Explicative DEX
ASVÎRLITURĂ (pl. -turi) sf. 1 Faptul de a (se) asvîrli: calul de sărituri și de asvîrlituri nu s’au ogoit (CANT.); asvîrlitura de pietre pe deasupra bisericii (I.-GH.) ¶ 2 Distanța străbătută de un lucru care a fost asvîrlit: mai e ca o ~ de băț pînă în sat.
Intrare: asvârlitură
asvârlitură substantiv feminin
| substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||