O definiție pentru aseitate
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ASEITATE s. f. (în scolastică) caracterul unei entități de a avea ea însăși cauza și principiul propriei sale existențe. (< lat. aseitas)
Intrare: aseitate
substantiv feminin (F117) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
aseitatesubstantiv feminin
- 1. (În scolastică) Caracterul unei entități de a avea ea însăși cauza și principiul propriei sale existențe. MDN '00
etimologie:
- aseitas MDN '00