2 definiții pentru argățire
Explicative DEX
argățire sf [At: DA / V: (reg) h~, hăr~ / E: argăți + -ire] (Rar) 1 Munca argatului (1). 2 Slujire (a unui stăpân) muncind din greu și pe degeaba. 3 (Pex) Exploatare a cuiva la munci mai ales agricole.
ARGĂȚIRE sf., ARGĂȚIT sbst. Faptul de a argăți.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
Intrare: argățire
argățire substantiv feminin
| substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||