O definiție pentru argățit (s.n.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

argățit sn [At: DA / V: (reg) h~, hăr~ / Pl: ~uri / E: argăți] 1-3 Argățire (1-3).

Intrare: argățit (s.n.)
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • argățit
  • argățitul
  • argățitu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • argățit
  • argățitului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)