O definiție pentru animă


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ánimă s. f., pl. ánime

Intrare: animă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • animă
  • anima
plural
  • anime
  • animele
genitiv-dativ singular
  • anime
  • animei
plural
  • anime
  • animelor
vocativ singular
plural