2 definiții pentru alimănire
Explicative DEX
alimănire sf [At: MDA ms / V: ~nare / Pl: ~ri / E: alimăni] (Reg) 1 Stabilire într-un sat Si: aciuire, adevestire, agestire, cigiestare, pripășire. 2 (Îf alimănare) Așezare.
alimănare sf vz alimănire
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: alimănire
alimănire substantiv feminin
| substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
alimănare substantiv feminin
| substantiv feminin (F113) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||