2 definiții pentru aflat (s.n.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
aflat1 sn [At: M. COSTIN, ap. LET. I, 29/18 / Pl: ~uri / E: afla] 1-7 Aflare (1-7). 8 (Îlav) Din (sau dintru) ~e Din auzite. 9 (Îla) De ~ Câștigat cu ușurință. corectat(ă)
AFLAT sbst. 1 Faptul de a afla: (o știm) din aflate, din auzite ¶ 2 ‡Descoperire, născocire: pe această poveste cură și ~ul slovelor (M.-COST.).
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
Intrare: aflat (s.n.)
aflat2 (s.n.) substantiv neutru
| substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
aflat, aflaturisubstantiv neutru
- 1. Aflare. MDA2sinonime: aflare
- Din (sau dintru) aflate = din auzite. MDA2
- De aflat = câștigat cu ușurință. MDA2
-
etimologie:
- afla MDA2
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.