opțiuni
  • info

4 definiții pentru acar (instrument)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

acar2 sn [At: MARIAN, N. U. 379 / Pl: ~e / E: nct] Instrument de alamă sau de fier cu capetele curbate, folosit de femeile de la țară pentru a construi în jurul lui conciul.

ACAR1 sm. 1 🛞 Cel ce fabrică a c e 2 🚝 Macagiu: răsucindu-și șapca cu mîna, ca ~ii de la drumul de fier (BR.-VN.).

❍ ACAR3 (pl. -are) sn. Trans. (MAR.) Obiect de fier ori de aramă, lat de un deget, cu capetele rotunjite și adunate puțin laolaltă, avînd astfel forma unei semi-lune; se întrebuințează de țărance la pieptănătură spre a se forma în jurul lui conciul.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

acar1 (obiect) (pop.) s. n., pl. acare

Intrare: acar (instrument)
acar2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • acar
  • acarul
  • acaru‑
plural
  • acare
  • acarele
genitiv-dativ singular
  • acar
  • acarului
plural
  • acare
  • acarelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

acar, acaresubstantiv neutru

  • 1. Instrument de alamă sau de fier cu capetele curbate, folosit de femeile de la țară pentru a construi în jurul lui conciul. MDA2
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.