O definiție pentru abuzator (s.m.)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

abuzatór s. m., adj. m., pl. abuzatóri; f. sg. și pl. abuzatoáre

Intrare: abuzator (s.m.)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • abuzator
  • abuzatorul
  • abuzatoru‑
plural
  • abuzatori
  • abuzatorii
genitiv-dativ singular
  • abuzator
  • abuzatorului
plural
  • abuzatori
  • abuzatorilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)