2 definiții pentru abuzat
abuzát1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: abuza] 1-2 Abuzare (1-2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
abuzát2, ~ă a [At: MAIORESCU, CR. I, 31 / Pl: ~ați, -e / E: abuza] (înv) Care este folosit abuziv.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: abuzat
abuzat (subst.)
| substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | abuzat | abuzatul |
| plural | abuzaturi | abuzaturile | |
| genitiv-dativ | singular | abuzat | abuzatului |
| plural | abuzaturi | abuzaturilor | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
abuzat (adj.)
| adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular | abuzat | abuzatul | abuzată | abuzata |
| plural | abuzați | abuzații | abuzate | abuzatele | |
| genitiv-dativ | singular | abuzat | abuzatului | abuzate | abuzatei |
| plural | abuzați | abuzaților | abuzate | abuzatelor | |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||