2 definiții pentru abuzat
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
abuzát1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: abuza] 1-2 Abuzare (1-2).
abuzát2, ~ă a [At: MAIORESCU, CR. I, 31 / Pl: ~ați, ~e / E: abuza] (înv) Care este folosit abuziv.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: abuzat
abuzat1 (s.n.) substantiv neutru
| substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
abuzat2 (adj.) adjectiv
| adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)