SECAȘ 1. Râu, afl. dr. al Sebeșului, în aval de municipiul Sebeș; 42 km. Izv. din E Pod. Secașelor. din arealul com. Păuca (jud. Sibiu). 2. Râu, afl. stg. al Târnavei, în aval de municipiul Blaj; 37 km. Izv. din E Pod. Secașelor, de pe terit. com. Păuca. 3. Podișul Secașelor, unitate de podiș, cu înălțimi reduse (400-500 m alt.), situată în SV pod. Transilvaniei, la E de cursul mijlociu al Mureșului, între cele două Secașe (afl. al Sebeșului, la S, și afl. al Târnavei, la N). Relieful, cu aspect colinar, este afectat de cute marginale și de diapirism, fiind fragmentat de văi largi, cu versanți în cadrul cărora se remarcă ravene și alunecări de teren. Este alcătuit, predominant, din roci friabile (pietrișuri, nisipuri, argile nisipoase) și petice de conglomerate, marne, tufuri și sare. 4. Com. în jud. Timiș, situată în S pod. Lipovei, pe râul Miniș; 331 loc. (2005). Pomicultură. Satele S., Checheș, Crivobara și Vizma apar menționate documentar în același an (1440). Biserica de lemn Nșaterea Maicii Domnului (1780), în satul Crivobara.

ROȘIA DE SECAȘ, com. îm jud. Alba, situată în pod. Secașelor, pe cursul superior al râului Secaș; 1.620 loc. (2005). Satul R. de S. este menționat documentar în 1306; iar satul Ungurei în 1304. În satul Tău, atestat documentar în 1335, se află biserica de lemn Sf. Gheorghe (sec. 18, cu picturi din 1820).