19 definiții pentru Rio
din care- explicative (3)
- enciclopedice (16)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
Colorado (Rio) m. 1. (Râul-Roșu), nume a trei fluvii din America de S. (Texas, Mexic și Rep. Argentina); 2. unul din Statele-Unite ale Americei centrale: 939.700 loc.
Negro (Rio) m. 1. mare fluviu al Americei de S.: 1300 km. Se varsă în Amazon; 2. alt fluviu al Americei de S.: 1000 km., se varsă în Atlantic.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Rio-de-Janeiro n. mare și frumos oraș în America de S., cap. Braziliei, port pe Atlantic: 1.200.000 loc. Universitate, Comerț de cafea și cauciuc.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
LUANGWA (LOANGWA sau RIO ARUÂNGUA), râu în partea de E a Zambiei, afl. stg. al fl. Zambezi la Feira; 805 km. Izv. din M-ții Muchinga, curge pe direcție NE-SV, străbate, în cursul mijlociu, Parcul Național Luangwa (15,5 mii km2; antilope, zebre, girafe, crocodili etc.) și formează, pe c. 120 km, în cursul inferior, granița dintre Zambia și Mozambic.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
NEGRO v. Rio Negro.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
OLIFANTS (RIO DOS ELEFANTES), râu în SE Rep. Africa de Sud și Mozambic, afl. dr. al fl. Limpopo, în cursul inf. al acestuia; 565 km. Izv. din NNV m-ților Scorpiei, curge pe direcția S-N până în aval de Marble Hall, după care își schimbă cursul către E, trecând prin Penge, Mica, Massingir. Afl. pr.: Groot-Letaba, Shingwidzi (Singuédeze).
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PECOS (RIO PECOS) [peíkəs], râu în S.U.A., afl. stg. al fl. Rio Grande; 1.490 km; supr. bazinului: 99,2 mii km2. Izv. din M-ții Stâncoși (masivul Sangre de Cristo) și străbate platoul Llano Estacado. Irigații. Barajele Avalon (1907), McMillan (1908), Red Bluff (1936) și Alamogordo (1937) și tot atâtea lacuri de acumulare folosite pentru hidroenergie. În cursul superior, Parcul Național istoric P. (2.664 ha) cu vestigii ale culturii pueblo.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PINAR DEL RÍO, oraș în NV Cubei; 138,6 mii loc. (1991). Nod de comunicații. Expl. de min. de cupru. Ind. tutunului, a mobilei, chimică, mat. de constr. și a zahărului. Centru comercial. Turism. Fundat în 1775.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RIO BEC, numele unui stil arhitectural maya (600-950), dezvoltat în pen. Yucatán din Mexic și caracterizat printr-o arhitectură originală.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RIO BRANCO [ríu brəŋku] 1. Oraș în V Braziliei, pe râul Acre, centrul ad-tiv al statului Acre; 245,5 mii loc. (2003). Centru comercial (cauciuc, lemn). Prelucr. petrolului și a lemnului; cauciuc. Universitate (1971). Fondat în 1882. 2. V. Branco (Parima), Rio ~.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RIO CUARTO, oraș în partea central-nordică a Argentinei, situat în zona de contact a pampasului cu Sierra de los Cóndores, pe valea râului Cuarto, la 200 km S de orașul Córdoba; 144,1 mii loc. (2001). Aeroport. Nod feroviar și rutier. Centru agricol și comercial. Muzeul Municipal de Artă (1933). Catedrală (1797). Fondat (1794) de intendentul spaniol Rafael de Sombremento.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RIO DE JANEIRO [ríu də jənəíru] 1. Oraș în SE Braziliei, centrul ad-tiv al statului cu același nume (din 1975), situat pe țărmul G. Guanabara al Oc. Atlantic, străjuit de masivul granitic Pão de Açúcar (404 m alt.) și de vf. Corcovado (704 m alt.); 5,9 mil. loc. (2003) (cu suburbiile ajunge la 11,2 mil. loc.). Port comercial și port turistic. Aeroporturile Galeão și Santos Dumont. Nod de comunicații. Metrou (inaugurat în 1979). Legat prin pipe-line cu Belo Horizonte și printr-un pod peste G. Guanabara (14 km lungime) cu orașul Niterói. Important centru comercial, financiar-bancar, de transport, cultural-științific, turistic (carnavalul de la Rio) și balnear (celebrele plaje Copacabana, Ipanema, Barra de Tijuca). Șantier naval. Ind. electrotehnică, chimică, a cauciucului, textilă, de prelucr. a petrolului, a lemnului (mobilă) și a tutunului, sticlăriei, hârtiei, pielăriei și încălțămintei, alim. Cinci universități. Muzeu Național de Artă; Muzeu de Artă Populară. Biblioteca națională cu peste 2 mil. vol. Teatru. 44 școli de samba, cu peste 100.000 de cursanți, care pregătesc pe cei amatori să participe la carnaval. Grădină botanică (1808), cu pește șapte mii de varietăți de plante, extinsă pe 141 ha. Parc zoologic. Monumente: mănăstirile Candelária (1775) și São Bento (sec. 17), în stil colonial, Catedrala metropolitană (1590), bisericile Carmo (1752), Nossa Senhora da Glória do Outerio (1714), São Antonio, franciscană (1773), São Francisco da Pentência (1773), Palatul Quinta da Boa Vista, în stil Empire, în care se află Muzeul Național de Științele Naturii, Palatul Tiradentes (1926) – fosta Cameră a Deputaților, Palatul Ministerului Educației (1939), clădirea Facultății de Arhitectură, construită după planurile arhitectului Oscar Niemeyer, Noua Catedrală (1976), clădirea Teatrului Municipal, replică a Operei din Paris, statuia monumentală a lui Iisus Hristos (38 m înălțime), iluminată noaptea, situată pe vf. Corcovado. Stadionul Maracana (165.000 locuri). Golful Guanabara, în care se află orașul R. de J., a fost descoperit la 1 ian. 1502 de portughezul A. Gonçalves, unul dintre membrii expediției lui Amerigo Vespucci, atribuindu-i numele de Rio de Janeiro (Râul Ianuarie), deoarece a fost descoperit în luna ianuarie. În 1555, expediția francezului Nicolas Durand de Villegaignon amplasa în această zonă primele locuințe ale unei colonii hughenote, dar în 1565, portughezii fondează orașul propriu-zis cu numele de São Sebastião de R. În 1676 sediul unui episcopat, iar din 1670 al Căpităniei Braziliei Meridionale. Importanța sa sporește începând din sec. 18, o dată cu exportul minereurilor de aur și diamante. Între 1763 și 1960, R. de J. a fost capitala Braziliei. ◊ Conferința de la ~, conferință mondială sub auspiciile O.N.U., asupra „mediului și dezvoltării”, supranumită „summitul Terrei” (iun. 1992). La lucrări au participat reprezentanți ai țărilor din întreaga lume care consacră „Carta asupra Pământului”, declarație privind drepturile și îndatoririle fundamentale privind protejarea mediului, concretizate în „Agenda 21”, pe baza principiului dezvoltării durabile. 2. Stat în SE Braziliei, cu ieșire la Oc. Atlantic, creat în 1975 prin fuziunea Districtului Federal Rio de Janeiro cu statul Guanabara; 43,7 mii km2; 14,8 mil. loc. (2003). Centrul ad-tiv: Rio de Janeiro. Cereale, cafea, plante tropicale; creșterea animalelor. Turism.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RÍO DE LA PLATA, larg estuar situat la granița între Argentina și Uruguay, format de fl. Paraná și Uruguay. Lungime: 320 km; lățime max.: 220 km. În estuar se varsă și fl. Uruguay. Pe țărmurile sale se află orașele Buenos Aires, La Plata, Montevideo. Descoperit în 1516 de spaniolul J.D. de Solis. Explorat de F. Magellan (1520) și de S. Cabot (1527-1529), prima așezare permanentă a coloniștilor spanioli în regiune s-a fixat la Asunción (1537).
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RIO DE LA PLATA, unul dintre cele patru viceregate spaniole creat în 1776 în cadrul procesului de descentralizare a Imperiului colonial spaniol, prin desprindere din viceregatul Perú; constituit pe terit. aflat azi în componența statelor Argentina, Uruguay, Paraguay și Bolivia. Capitala în orașul Buenos Aires. A avut de făcut față agresiunilor colonialiste, îndeosebi ale britanicilor. În 1810, în urma răscoalei populației creole împotriva autorităților spaniole, ultimul vicerege a fost alungat, instituindu-se o juntă provizorie.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RIO DE ORO, protectorat spaniol în N Africii situat între Atlantic și terit. de azi al Mauritaniei. Cap.: Villa Cisneros, azi Dackhla. Cucerit de spanioli (1885) a format (1958) împreună cu terit. Saguía El Hamra prov. Sahara, care din 1976 aparține Marocului. V. și Sahara Occidentală.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RÍO GALLEGOS, oraș în SE Argentinei, situat la 166 km N de str. Magellan; 79,1 mii loc. (2001). Centrul ad-tiv al prov. Santa Cruz. Port. Centrul ad-tiv al prov. Santa Cruz. Port. Centru al comerțului cu oi și lână din Patagonia; ind. prelucrătoare aferente, Fundat în sec. 19 și numit R.G. în onoarea lui Blasco Gallegos, pilotul lui Magellan.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RIO MUNI, denumirea spaniolă pentru partea continentală a statului Guineea Ecuatorială. Relief de podiș și câmpie litorală. Denumirea actuală: Mbini.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RIO NEGRO 1. Râu în America de Sud (E Columbiei și NV Braziliei), afl. stg. al Amazonului în aval de Manaus; 2.253 km (din care 1.360 km pe terit. Braziliei). Izv. din E Columbiei (pe terit. căreia poartă numele Guainía), curge pe direcție V-E până la Cejal, iar de aici își schimbă direcția spre S, formând granița între Columbia și Venezuela (între orașele Cejal în N și Cucuí în S), iar în aval de Içana se îndreaptă spre SE. În cursul superior este unit cu fl. Orinoco prin canalul Casiquiare. Navigabil pe c. 1.000 km. Afl. pr.: Içana, Vaupés (Uaupés), Rio Branco. 2. Râu în SE Americii de Sud (S Braziliei și Uruguay), afl. stg. al fl. Uruguay; 800 km. Izv. din SE înălțimilor deluroase de la S de orașul Bagé (Brazilia) și traversează zona centrală a statului Uruguay pe direcție NE-SV. Pe cursul mijlociu, pe terit. statului Uruguay a fost construit barajul de la Paso de los Toros, în urma căruia s-a format lacul de acumulare. Rincôn del Bonete sau Gabriel Terra (10,4 mii km2), cel mai mare lac artificial din America de Sud. În aval de acesta au mai fost construite lacurile Baygorria și Palmar și hidrocentralele cu același nume. Navigabil pe 72 km în amonte de gura de vărsare. 3. Fluviu în N Patagoniei (Argentina), format prin confl. râurilor Neuquén și Limay; 640 km. Izv. din Anzi și curge printr-o depr. secetoasă din N Patagoniei, vărsându-se în Oc. Atlantic printr-un estuar. Hidrocentrale. Irigații. Navigabil pe unele porțiuni.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SALADO, Rio ~, denumirea mai multor cursuri de apă din Argentina. Mai importante: 1. Râu în N Argentinei, afl. dr. al fl. Paraná, în aval de Santa Fe; 1.802 km. Izv. din Anzii Centrali și străbate Gran Chaco. În cursul superior poartă denumirea de Rio del Juramento. 2. Râu în partea centrală a Argentinei, afl. stg. al fl. Rio Colorado în pampas (la ape mari); 1.368 km. Izv. din Anzi sub numele de Rio Desaguadero, iar în cursul inferior se numește Rio Chadileo. La ape mici (mai-sept.) se pierde în pampas, transformându-se într-un sistem de lacuri sărate și mlaștini.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni