POIENI, com. în jud. Cluj, pe Crișu Repede; 5.812 loc. (2003). Stație de c. f. (în satul P.) și haltă de c. f. (în satul Bologa). Expl. de dacit și andezit (în satele P., Bologa și Morlaca). Expl. de prelucr. lemnului (cherestea). Centru de pictură naivă, de sculpturi în lemn și de confecționare a costumelor populare. Satul P. apare menționat documentar în 1560. Pe terit. satului Bologa, atestat documentar în 1319, au fost descoperite vestigiile unui castru roman (203 x 121 m), construit inițial din pământ, refăcut din zid (se pare în perioada Severilor) și întărit cu două șanțuri de apărare. În apropierea castrului au fost identificate urmele unei așezări civile romane (probabil Resculum) din sec. 2-3, din care s-au recuperat fibule, unelte și arme din bronz, terra sigillata provenite din Gallia, vase de sticlă din import, opaițe, monede ș.a. În satul Bologa se află ruinele unei cetăți feudale, din piatră (menționată documentar în 1322) și ale unui masiv turn circular, înalt de 25 m.

POIENILE DE SUB MUNTE, com. în jud. Maramureș, situată în depresiunea omonimă din m-ții Maramureșului, pe râul Ruscova; 10.245 loc. (2003). Expl. de minereuri complexe. Izvoare cu ape minerale, numite local „borcuturi”. În satul omonim, menționat documentar în 1411, se află biserica ucraineană Schimbarea la Față (1788).

POIENILE GLODULUI v. Poienile Izei.

POIENILE IZEI, com. în jud. Maramureș, situată în S depr. Maramureș, pe cursul superior al râului Șieu; 1.049 loc. (2003). Prelucr. artistică a lemnului. Până la 17 febr. 1968, satul omonim s-a numit Poienile Glodului (atestat documentar în 1430), iar până la 10 apr. 1995 a fost sat component al com. Botiza, dată după care a devenit comună de sine stătătoare. Biserica de lemn Sf. Parascheva (1604, restaurată în 1711) păstrează picturi interioare executate (în 1794) pe lemn, în stil popular. Colecție de icoane pe lemn.