Pepin (cel Scurt) m. rege al Franței, fiul lui Carol Martel, cuceri Aquitania și învinse pe Lombarzi (752-768).

PEPIN [pepẽ], numele mai multor demnitari și regi ai francilor. Mai importanți: 1. Pepin de Héristal, majordom al Austrasiei (c. 676-714). După victoria de la Tertry (6870, a devenit conducătorul efectiv al Regatului Francilor. 2. Pepin cel Scurt, rege al francilor (751-768). Fiul lui Crol Martel și tatăl lui Carol cel Mare. Majordom al Neustriei (din 741) și al întregului regat (747), a depus pe Childrerich III, ultimul rege din dinastia Merovingienilor, încoronându-se rege al francilor. Întemeietorul dinastiei Carolingilor. A alungat pe arabi din Galia și a întreprins, la cererea Papalității, două campanii în Italia împotriva longobarzilor (754-756), cucerind teritoriul din jurul Romei, Pentapolis și Exarhatul de Ravenna, pe care le-a donat papei (756), punându-se astfel bazele statului papal și puterii laice a Papalității.