2 definiții pentru Mintia
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
Mintia (localitate) s. propriu n.
*Mintia (nume de loc) s. propriu n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: Mintia
Mintia
| substantiv propriu (SP162FS) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | — |
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||