Liebig m. chimist german care a binemeritat în domeniul chimiei agrare și pentru studiul nutrițiunii (1803-1873).

LIEBIG [lí:bih], Justus, baron von (1803-1873), chimist german. Prof. univ. la Giessen, unde a înființat primul laborator didactic, și la München. A formulat teoria ciclului carbonului și azotului în natură, a inventat o metodă de dozare a a carbonului și hidrogenului în substanțe organice, a izolat titanul, a descoperit cloroformul (1831) și cloralul (1832), fenomenul de izometrie (1823) și importanța îngrășămintelor minerale pentru agricultură (v. legea lui Liebig sau legea minimului).