Jiu m. 1. afluent al Dunării, izvorește din munții Ardealului; trece pe lângă orașele Târgu-Jiu și Craiova: 220 km.; 2. șes și vale în jud. Doljiu; 3. numele districtelor Gorjiu (Jiul de sus) și Doljiu (Jiul de jos).

Doljiu n. numit și Jiul de jos, județ așezat în partea de S.-V. a Olteniei, în basinul de jos al Jiului: (de unde și numele): 438.000 loc. cu cap. Craiova. [Adică Dol-jiu, sau Jiul din vale (în opozițiune cu Gorjiu); slav. DOL(INA), vale].

Gorjiu n. numit și Jiul-de-sus, județ muntos cu pozițiuni pitorești, așezat spre N.-E. de Mehedinții pe ambele maluri ale Jiului-de-sus (de unde și numele): 190.000 loc. Cap. Târg-Jiu (Gorjan). [Lit. Jiul de munte (în opozițiune cu Doljiu), slav. GORŬ, munte].

Târgu-Jiu n. oraș așezat de partea stângă a Jiului: 9700 loc., cap. județului Gorjiu. Loc de târg de două ori pe an.

+Bumbești-Jiu (oraș) s. propriu n.

JIU, râu, afl. stg. al Dunării; 339 km. Se formează prin unirea, la Iscroni, a Jiului de Est, care izvorăște din M-ții Șureanu, cu Jiul de Vest, care izvorăște din M-ții Retezat. Drenează depr. Petroșani, străpunge Carpații Meridionali printr-un defileu pitoresc lung de 30 km, străbătut de o șosea și o c. f. prin pasul Lainici, trece apoi printr-o reg. de dealuri și depr.; la Filiași, primește Motrul pe dr. și Gilortul pe stg., iar în aval, pe Amarandia, apoi intră în C. Olteniei, unde își lărgește albia. Pentru a feri de inundații exploatarea de cărbuni de la Rovinari, s-a construit, în amonte de incintele de exploatare, un baraj pentru realizarea unor retenții temporare în timpul viiturilor periculoase, formându-se astfel lacul Ceauru, care atenueaă viiturile cu c. 60%. Trece prin Târgu Jiu, și Craiova. Irigații în cursul inferior. – Bătălia de la ~, numele a două bătălii din timpul primului război mondial (10-16 oct.; 29 oct.-4 nov. 1916) dintre armata română și cele ale Puterilor Centrale. După succese inițiale, trupele române au fost înfrânte din cauza superiorității numerice și tehnice a inamicului. În prima bătălie a murit generalul Ion Dragalina și s-au remarcat prin vitejie Ecaterina Teodoroiu și sublocotenentul (r) Nicolae Pătrășcoiu.

BUMBEȘTI-JIU, oraș în jud. Gorj, situat pe stg. Jiului, la ieșirea acestuia din defileu; 10.913 loc. (1991). Expl. forestiere, de balast și de granit. Constr. de frigidere cu compresor. Stație de c. f. Castru roman și vestigii ale unei așezări civile (canabae) din sec. 2-3; ruinele mănăstirii Vișina (sec. 14); cula Cornoiu, sec. 18; biserica Sf. Ioan Botezătorul (sec. 19); biserică de lemn (1706). Muzeu etnografic în aer liber. Declarat oraș în 1989.