Herța f. 1. afluent d’a dreapta Prutului, udâ orășelul cu acelaș nume; 2. orășel în jud. Dorohoi, aproape de Prut: 4000 loc. Locul de naștere a lui Asachi. Pădurea-i, numită Codrul Herței, era la începutul secolului XIX vestit locaș de hoți.

HERȚA, oraș și raion în SV Ucrainei, în reg. Cernăuți, pe cursul superior al Prutului, la jumătatea distanței dintre Cernăuți și Dorohoi. Raionul H. cuprinde un oraș (H.), opt comune (Buda, Cristinești, Horbova, Ibănești, Molnița, Pomârla, Probotești, Suharău) și 47 de sate, cu o populație de 29.611 loc. (1989), din care 27.517 români (92,9%), 1.569 ucrainieni (5,3%) și 1.515 alte minorități (1,8%). În 1940, ținutul H. făcea parte din jud. Dorohoi și avea o supr. de 340 km², cu o populație de c. 63.000 loc. (orașul H. avea 8,4 mii loc; prima atestare documentară datează din 1408). Ocupat de U.R.S.S. (29 iun.), în urma notelor ultimative din iun. 1940, a fost eliberat de armata română în 1941. Reanexat la U.R.S.S. (1944); din 1991, după destrămarea U.R.S.S., H. a intrat în componența Ucrainei.