3 definiții pentru Heine


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

Heine (Henric) m. cel mai mare liric german după Goethe și prozator admirabil: Cartea cântecelor, Reisebilder (1799-1856).


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

HEINE [háinə], Heinrich Eduard (1821-1881), matematician german. Prof. univ. la Bonn și Halle. Contribuții în analiza matematică. A elaborat teorema care în poartă numele, reluată ulterior de G. Cantor.

HEINE [háinə], Heinrich (1797-1856), poet german. Stabilit (1831) la Paris. Ultimul mare reprezentant al liricii romantice germane. În egală măsură poet liric și polemist, înzestrat cu o rară mobilitate spirituală, a împletit în opera sa lirismul fin, de sursă populară, cu verva și ironia sclipitoare, într-o limbă de o simplitate clasică, muzicală, de mare fluență și expresivitate plastică. Balade („Lorelei”, „Cei doi grenadieri”) și lieduri („Cartea cântecelor”, „Roman-zero”), remarcabile prin spontaneitate, naturalețe, prin tonul apropiat de cel popular. Notele de drum, cuprinzând o analiză lucidă a stărilor sociale din Germania („Tablouri de călătorie”, „Călătorie în Hartz”), inițiază prin vioiciunea și firescul narațiunii stilul prozei moderne, inaugurând un nou gen literar, foiletonul. Epopei satirice, lirico-fantastice („Atta Troll. Visul unei nopți de vară”, „Germania. O poveste de iarnă”). Eseurile sale („Școala romantică”) au făcut cunoscută cultura germană în Franța.

Intrare: Heine
Heine
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.